Coltău, Maramureș

Coltău
Koltó
—  sat și reședință de comună  —
Coltău se află în România
Coltău
Coltău
Coltău (România)
Localizarea satului pe harta României
Coltău se află în Județul Maramureș
Coltău
Coltău
Coltău (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°35′54″N 23°31′28″E ({{PAGENAME}}) / 47.59833°N 23.52444°E

Țară România
Județ Maramureș
Comună Coltău

SIRUTA108838

Populație (2021)
 - Total2.576 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437283
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online

Coltău în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Coltău în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Coltău în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Coltău (în maghiară Koltó) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Etimologie

Etimologia numelui localității: din apelativul regional rom. coltău „ungher, cotlon" (cf. cotlon „ascunzătoare") < magh. katlan. [2]

Istorie

Prima atestare documentară: 1405 (Kolcho, Also Kolcho). [3]

Castelul din localitate a fost construit probabil în timpul domniei împărătesei Maria Theresia, apoi clădirea în stil baroc a fost restaurată în jurul anului 1821. În 1845, Sándor Teleki, în vârstă de 25 de ani, luptătorul pașoptist pentru libertate, colonelul și scriitorul de mai târziu, a preluat conducerea moșiei din Coltău. Numit căpitan al cetății Chioar, tânărul conte a jucat un rol important în viața politică a județului Satu Mare.

În anii 1846-1847, poetul Sándor Petőfi a vizitat așezarea de trei ori ca oaspete al „contelui sălbatic”. Cea mai memorabilă dintre aceste „vizite” a fost cea din perioada cuprinsă între 9 septembrie și 19 octombrie 1847, când tânărul scriitor și-a petrecut aici luna de miere alături de soția sa, Júlia Szendrey, un răstimp care a îmbogățit lirica maghiară cu 28 de poezii noi. Cele mai multe dintre poezii au fost scrise pe masa de piatră de sub un corn mare, bătrân, devenit faimos. Astăzi, în castel funcționează muzeul Teleki-Petőfi.

Între 1968-2004 satul Coltău a aparținut de comuna Săcălășeni. În 2004, a devenit centru de comună, având în administrație și satul Cătălina.

Clădiri istorice

Date demografice

La recensământul din anul 1992 au fost înregistrați 1.583 de locuitori, dintre care 1.125 maghiari (71%), 445 rromi (28,1%) și 13 români (0,8%).

Note

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  3. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.



v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Maramureș
Reședința
Baia Mare (123.738 loc.)
Stema judeţului Maramureş
Municipii
Sighetu Marmației (37.640 loc.)
Orașe

Baia Sprie (15.476 loc.) · Borșa (27.611 loc.) · Cavnic (4.976 loc.) · Dragomirești (3.213 loc.) · Săliștea de Sus (4.893 loc.) · Seini (8.987 loc.) · Șomcuta Mare (7.565 loc.) · Târgu Lăpuș (11.744 loc.) · Tăuții-Măgherăuș (7.136 loc.) · Ulmeni (7.270 loc.) · Vișeu de Sus (15.037 loc.)

Comune

Ardusat · Ariniș · Asuaju de Sus · Băița de sub Codru · Băiuț · Bârsana · Băsești · Bicaz · Bistra · Bocicoiu Mare · Bogdan Vodă · Boiu Mare · Botiza · Budești · Călinești · Câmpulung la Tisa · Cernești · Cicârlău · Coaș · Coltău · Copalnic-Mănăștur · Coroieni · Cupșeni · Desești · Dumbrăvița · Fărcașa · Gârdani · Giulești · Groși · Groșii Țibleșului · Ieud · Lăpuș · Leordina · Mireșu Mare · Moisei · Oarța de Jos · Ocna Șugatag · Oncești · Petrova · Poienile de sub Munte · Poienile Izei · Recea · Remetea Chioarului · Remeți · Repedea · Rona de Jos · Rona de Sus · Rozavlea · Ruscova · Sarasău · Satulung · Săcălășeni · Săcel · Sălsig · Săpânța · Strâmtura · Suciu de Sus · Șieu · Șișești · Vadu Izei · Valea Chioarului · Vima Mică · Vișeu de Jos

Sate
Sate din județul Maramureș